Tudor Darie | the Builder 🚀

Dacă Donici ar citi azi programul Guvernului Mureșan, ar rescrie „Racul, broasca și o știucă” cu personaje noi: un departament digital central, ADR-ul reorganizat, MEDAT cu „Digitalizarea” în nume și echipa MAI. Toți trag de aceeași căruță. Direcția e bună. Riscul e ca și căruța să rămână pe loc.

Am citit programul cu două lentile: a omului care a lucrat în e-guvernare și a antreprenorului care construiește de 7 ani finanțare alternativă pentru IMM-uri.

1.FINANȚAREA IMM

Direcția e corectă: de la granturi la garanții, credite și co-investiții, cu principiul „capitalul privat înaintea banului public”. Obligațiunile corporative sunt numite explicit „alternative reale la creditarea bancară”.

Programul sare de la bancă direct la bursă. Crowdfunding-ul și business angels nu apar deloc. Garanțiile sunt gândite pentru bănci, iar subvenția e pentru „dobânda bancară”. IMM-urile pe care băncile nu le finanțează rămân pe dinafară, cu garanție sau fără.

Soluția e neutralitate de canal. Garanții și subvenții accesibile oricărui finanțator reglementat de BNR sau ASF.

2. DIGITALIZARE

Diagnostic onest (ultimul loc în UE) și logică corectă: un singur centru sub premier, un Chief Digital Government Officer venit din industrie, dreptul de a opri finanțarea proiectelor neconforme și interdicția ca statul să mai ceară documente pe care le are deja. E modelul care a funcționat la Chișinău și la Tallinn.

Capitolul nu are nicio sumă și niciun calendar. Nu e clar cine deține subiectul. Lipsesc semnătura electronică pentru cetățeni, portofelul european de identitate digitală și un super app pentru serviciile statului.

Iar statul digital rămâne închis pentru privat. Nu apar API-uri publice prin care firmele să acceseze, printr-o singură integrare, datele pe care statul le are deja. Aici exemplul MConnect din Moldova e de învățat: valoarea crește masiv când platforma o poate folosi și privatul.

Concluzii.

Programul e foarte bun ca direcție, dar mai slab ca mecanism de implementare: puncte importante scăpate, lipsă de calendar și de bugete, sau angajamente rămase la nivel de declarație.

Și o întrebare: cum traduce în realitate un guvern care scrie „capitalul privat înaintea banului public” un design în care doar băncile au acces la garanții? Avem nevoie de neutralitate de canal. Pe lângă bănci există azi și alte mecanisme de finanțare, iar IMM-urile au nevoie de toate.

Așa arată rușinea națională. Se vrea ștergerea unei generații întregi de români. În Senatul României avem proiectul B509/2026, depus de un grup de parlamentari PSD, care scoate din Legea cetățeniei orice referire la descendenți, inclusiv la copiii direcți ai celor care au pierdut cetățenia română fără voia lor. Bunicii noștri și-au pierdut cetățenia în 1940, prin ultimatum, ocupație și Pactul Ribbentrop-Molotov, nu prin alegerea lor. Acum, după 80 de ani, câțiva deputați din București vor să pună în lege ce a făcut atunci Moscova cu forța. Frauda se combate prin verificarea dosarelor, nu prin ștergerea unei generații întregi. Nu e o chestiune de partid, e o chestiune de demnitate. Dacă „două state românești” mai înseamnă ceva, proiectul ăsta trebuie oprit.

Fagura - locul #49 în topul Sifted, cele mai rapide 100 de startup-uri din Europa (CEE & DACH), 2026 - link pu detalii https://sifted.eu/leaderboards/sifted-100-dach-cee-2026

Singura companie din Moldova de pe listă.

Acum șapte ani eram o idee și o echipă mică la Chișinău. Fără capital, fără conexiuni.

Azi suntem pe aceeași hartă cu companii susținute din Londra și Silicon Valley.

Și suntem abia la început 🚀

Mă aștept de la Siegfried Mureșan să propună un Guvern reformator și o echipă care să restarteze economia și, în acea echipă, un vicepremier dedicat pentru Guvernare electronică.

Nu văd o poziție în plus în organigramă. Văd diferența dintre un stat care digitalizează ca să bifeze și un stat care digitalizează ca să elimine intermediarul și dosarul cu șină de la ghișeu. Pentru că asta face, de fapt, digitalizarea reală: scoate omul din locul unde se cere șpaga. Calculatorul nu ia mită.

Nu e ușor și nu e gratis. Am construit guvernare electronică în R. Moldova, ca advisor pe digitalizare al premierului și am văzut pe pielea mea cât de greu se mișcă un sistem când digitalizarea deranjează pe cineva.

Un guvern care pune digitalizarea în fișa unui vicepremier dedicat, cu buget și mandat de a coordona întreg Guvernul, spune un lucru simplu: vorbim serios, e un obiectiv de guvernare.

Moldova a demonstrat că se poate face chiar și cu resurse limitate și am văzut-o din interior. Lecția care traversează Prutul: nu tehnologia e partea grea. E nevoie de viziune și de voință politică.

Restul e execuție.

Îmi cresc echipa. Caut un om de growth.

La Fagura am ajuns în punctul în care marketingul devină o sursă de creștere și scalare. Avem două piețe în paralel - fagura.com și fagura.ro - și ambele cer pe cineva care nu doar analizează / recomandă, ci pune mâna și execută.

Deci, caut un Growth Marketing Manager. Un om (băiat sau fată, nu contează) care:
- știe performance real, nu doar „boost post": Meta, Google, TikTok;
- înțelege SEO și, tot mai mult, AI search - pentru că de acolo vine următorul val de trafic organic;
- gândește în funnel, de la primul click până la conversie.

Caut pe cineva care vrea să construiască un motor de creștere și să învețe pe termen lung alături de o echipă bună. Dacă ești tu sau știi omul potrivit, detaliile complete sunt la acest link.

La Chișinău poți regula sunetul. La București doar îl reglezi. Din aceeași familie vine și „regulatorul”, cu sensul de autoritate de reglementare. Are și Bucureștiul cuvintele lui. „Chiloțel” e folia în care pui actele. Am crescut la Chișinău, de cinci ani locuiesc la București, și tot adun cuvinte de-astea. Azi, de Ziua Limbii Române, sărbătorită pe ambele maluri ale Prutului, e momentul potrivit să ne uităm la ele. Fără să privim de sus dintr-o parte sau din alta. E aceeași limbă, care a trecut prin birocrații diferite. Zic să savurăm diversitatea limbii române, să o învățăm și să o vorbim corect. Vezi lista de mai jos și scrie în comentarii care dintre ele ți-au plăcut mai mult sau descrie propria situație când te-ai confruntat cu diferența de termeni.

DIN CONTRACTE ȘI DE LA BANCĂ

Chișinău: rechizite bancare
București: date bancare
Ceri unui contabil din București rechizitele și se uită după caiete și pixuri.

Chișinău: cont de plată
București: factură proformă

Chișinău: corp de împrumut
București: principal

Chișinău: suplinirea contului
București: alimentare cont

Chișinău: în credit
București: în rate

Chișinău: 100 de procente
București: sută la sută

Chișinău: a brona
București: a rezerva

Chișinău: cec
București: nota
Am cerut cecul la un restaurant din București. Mi-au adus nota.

Chișinău: fidejusiune
București: fideiusiune
La avocați am văzut un contract de „fideiusiune” și am crezut că au greșit. Era corect. Ambele forme vin din latinescul fideiussio, dar au ajuns la noi pe drumuri diferite: forma cu „j” a intrat în română prin franceză, unde se scrie fidéjussion. România a revenit la forma latină odată cu noul Cod civil.

DE LA STAT ȘI DIN ACTE

Chișinău: IDNP
București: CNP

Chișinău: IDNO
București: CUI

Chișinău: buletin de identitate
București: carte de identitate
Treptat, și la Chișinău se trece la cartea de identitate.

Chișinău: extras din Registrul de stat
București: certificat constatator

Chișinău: venit din vânzări
București: cifră de afaceri

Chișinău: servicii comunale
București: utilități

Chișinău: răpirea mijlocului de transport
București: furt în scop de folosință
Aici cred că ar merita ca parlamentarii din Republica Moldova să corecteze termenul din Codul penal.

Chișinău: amalgamare (în contextul reformei administrativ-teritoriale)
București: comasare

Chișinău: antreprenor independent
București: PFA (persoană fizică autorizată)

LIMBAJ DE ZI CU ZI

Chișinău: oficiu
București: birou

Chișinău: MMM
București: Caritas
Fiecare mal cu propria traumă și piramidă financiară.

Chișinău: suc - de mere, de roșii, de vișine
București: suc - Cola, Sprite, apă carbogazoasă

Chișinău: amuia
București: acum

Chișinău: musoroprovod / țeavă de gunoi
București: ghenă

Chișinău: filă / file (eng)
București: chiloțel

Chișinău: zămos
București: pepene galben

Chișinău: harbuz
București: pepene verde

Diferă cuvintele venite de la stat / adminisrația sovietică / regionalisme. Leu, bani, datorie, împrumut, casă, muncă au rămas aceleași pe ambele maluri. Birocrațiile trec. Limba rămâne.

Ție ce cuvânt îți vine în minte? Scrie-l în comentarii, împreună cu situația în care l-ai descoperit.

Când am ajuns în România, la restaurant am cerut cecul. Mi-au adus nota. Ceva mai târziu, la avocați, am văzut un contract de „fideiusiune". Am crezut că au greșit. La Chișinău știam de „fidejusiune" ( cu "j"). Ambele sunt corecte, fiecare în codul civil MD sa RO.

Aceeași limbă. Diferă birocrațiile care s-au așezat peste ea. Dar asta face română mai diversă și mai frumoasă.

Mâine, de Ziua Limbii Române, public un mini-dicționar de termeni financiari / juridici din observațiile mele personale. Unii mai serioși, alții mai funny.

Ia recunoaște: ție ți s-a întâmplat? Scrie în comentarii vreun caz în care ai folosit un cuvânt perfect corect care la Chișinău și la București poate fi interpretat diferit sau când pentru un sens se folosesc cuvinte diferite. La bancă, restaurant, notar sau magazin. Pe cele mai bune le pun mâine în postare.

La Mulți Ani, Republica Moldova! 🇲🇩🇪🇺

Aseară am fost prima dată la un concert Carla’s Dreams. La Nibiru. S-a terminat după miezul nopții, deja de Ziua Independenței. Și m-am uitat la mulțime. Nu la scenă. La oameni. Și m-am simțit mândru.

35 de ani. Ce sărbătorim, de fapt?

Financiar depindem de remitențe și de suportul UE. Energetic am făcut pași, dar tot dependenți suntem. Ca securitate - drone rusești deasupra noastră, depozitele armatei a 14-a la Cobasna și trupe rusești în stânga Nistrului. De jure suntem independenți față de Moscova din ’91. De facto, mai e drum lung.

Ce îi doresc R. Moldova?

Să intre în UE. Să fie parte din lumea liberă. Să ne valorificăm avantajul nostru competitiv cu care să aducem valoare adăugată în lume și care să ne aducă bunăstare și independență economică. Să scalăm exact ce știm deja să facem bine - oameni care creează valoare. Carla’s e doar un exemplu de produs cultural care a cucerit lumea. Avem nevoie de alte zeci sau sute. În cultura, economie și politică. Știu ca putem. Peste 5 ani facem 40. Să-i sărbătorim în UE.

La mulți ani, Moldova! 🇲🇩

La ce „să ne așteptăm” și la ce „nu” de la numirea lui Claudiu Năsui la Economie și Digitalizare?

Premierul Tofan l-a anunțat azi pe Claudiu Năsui ca viitor ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. O propunere curajoasă. Claudiu e un economist român (PwC, BCR), fost ministru al economiei în România (2020–2021). Prin convingere, e un om al statului mic: dereglementare, birocrație minimă, transparență pe banii publici, IMM-urile ca motor real al economiei. Aici simt o potrivire și cu prioritățile anunțate de premier.

E un profil potrivit? În contextul de azi, cred că da. E tipul de politician care chiar crede că statul trebuie să se dea la o parte și să lase antreprenorii să construiască economia. Din ce îl cunosc de aici, din România, mă aștept să împingă dereglementarea - reguli minime pentru firmele mici, fără tratament preferențial pentru corporații (un semn foarte bun) și să pună accent pe IMM-uri ca sursă de creștere economică. Probabil și presiune pe companiile de stat care pierd bani, poate chiar privatizări. Nefiind din R. Moldova, nu are „cumetri”. Zic că bifează și aici.

La ce să NU ne așteptăm? La minuni peste noapte. Un minister nu schimbă singur o economie, iar între „vreau dereglementare” și legi trecute prin Parlament și implementate de facto e o cale lungă. Curajul se lovește de inerția sistemului. Va conta enorm ce echipă își face.

Rămân optimist prudent. Direcția e sănătoasă. Dar judecăm după rezultate.

Ce ar trebui să faci, ca antreprenor, ca băncile să stea la coadă să te finanțeze?

Răspunsul e mai simplu decât crezi. Am văzut de zeci de ori două afaceri asemănătoare, poate din aceeași industrie, cu cifre apropiate. Una întinde mâna și băncile stau la coadă să o finanțeze cu sume mari, fără gaj, totul semnat repede. Cealaltă cere 30 de mii de euro și primește un teanc de acte și cerere de garanții. În ce constă diferența? Ține de reputația ta financiară.

Pentru o instituție financiară, ești comportamentul pe care l-ai avut: ai luat bani și i-ai dat înapoi la timp? Da sau nu?! Asta e istoricul tău de credit: dovada, în cifre, că te ții de cuvânt. Iar dacă n-ai niciun istoric, ești un necunoscut. Și necunoscuții plătesc mai scump: dobânzi mari, gaj și aprobări mai grele.

Deci ce să faci, concret?

Îți construiești reputația înainte să ai nevoie de ea. E o decizie. Iei o finanțare mică atunci când NU ești presat, o achiți impecabil și lași în urmă o dovadă că ești un partener sigur. Repeți. Și, pas cu pas, din necunoscut devii antreprenorul după care băncile stau la coadă.

Partea bună: odată construită, reputația e a ta. O duci oriunde, la orice bancă, companie de creditare sau platformă de finanțare. Nu depinzi de o singură ușă.

La Fagura, am decis să ajutăm acești antreprenori printr-un program dedicat de formare a istoricului de credit (aici link pentru detalii): depui cererea pentru 1.000 de euro, te aprobăm instant și în aceeași zi ai actele semnate. Deci, îți creezi un cont de IMM, iei o finanțare mică, o achiți la termen, noi raportăm la biroul istoriilor de credit și din acea zi începi să investești în credibilitatea și reputația ta financiară înainte să ai nevoie de ea.

Exact asta fac antreprenorii care construiesc pe termen lung.

Povestea unei antreprenoare care a început ca lucrătoare într-un restaurant din Italia. Astăzi e proprietară la două restaurante de top în Veneția

Am fost la Veneția, la deschiderea unui nou restaurant - RARO. Pe marginea unui canal, lângă biserica San Pantalon.

Raisa Candu e din Horodca, Ialoveni. A plecat în Italia acum peste douăzeci de ani. A început ca lucrătoare într-un restaurant. Astăzi deține două.

Primul, Impronta, e în primele zece dintr-un oraș cu peste 1.400 de restaurante. Top-top! Acum a lansat RARO. Sper să-l ducă la fel de sus.

Am urmărit-o pe Raisa de la început. Pe vremea când eram în media, unul dintre site-urile noastre i-a scris primul povestea. Nadia e vinovată.

Deci, când treceți prin Veneția - Impronta sau RARO. Nu doar ca să ne mândrim cu ai noștri, dar și ca să savurăm.

Raisa și Roman, felicitări!

Detalii puteți vedea în această știre.

Am căzut pe umăr la un meci de fotbal

Și, ca orice antreprenor care se respectă, am făcut ce fac toți: am ignorat.

O săptămână. Două. „Trece de la sine." Nu a trecut.

Am decis să merg la un kinetoterapeut. Și nu oricare. Unul care lucrează cu sportivii de performanță. Omg. Masaj la umăr, ventuze. La spate făcea masaj cu brațul până la cot de trosneau oasele. Acum, arăt ca o hartă a metroului din București și mă simt de parcă a trecut un tanc peste mine 😂

A meritat.

Ce ne lovește mai tare decât căzătura?

Într-un business, dacă un server pică, reacționezi în minute. Dacă un indicator scade cu 5%, ai ședință în aceeași zi. Dacă un proces se blochează, îl repari imediat.

Cu propriul corp? Amânăm. E singura infrastructură pe care nu o poți reconstrui, nu o poți vinde, nu o poți înlocui cu o versiune mai nouă. Și e exact cea la care facem cel mai puțin mentenanță preventivă.

Concluzia

Sănătatea nu e cost. E activul care nu apare în niciun bilanț, dar fără de care restul nu valorează nimic. Un fondator epuizat ia decizii proaste. Un fondator cu dureri cronice devine iritabil, evită conflictele necesare, amână deciziile grele. Nu poți construi ceva pe termen lung.

Voi ce amânați acum și știți că n-ar trebui? Ia, hai la treabă! 💪

Regula lui 72 sau cum calculezi simplu în câți ani îți dublezi banii?!

În 1494, la Veneția, călugărul Luca Pacioli - omul care a dat lumii contabilitatea în partidă dublă - scrie în Summa de Arithmetica despre o regulă de calcul a dobânzii compuse. Negustorii venețieni o foloseau la tarabă, ca să afle rapid în câți ani își dublează banii. Fără calculator și fără Excel.

Regula e simplă: 72 împărțit la rata anuală a dobânzii = numărul de ani în care banii tăi se dublează.

Formula matematica exactă e t = ln(2) / ln(1+r), adică 69,3. De ce nu folosim atunci 69,3, care e constanta "pură"? Pentru că 69,3 e corectă matematic, dar 72 e cel mai prietenos număr posibil pentru calcul în gând: se împarte exact la 2, 3, 4, 6, 8, 9, 12, 18, 24 și 36. Nu întâmplător a supraviețuit 500 de ani.

Hai să vedem cum arată zi de zi. Un depozit bancar la 4%: 72/4 = 18 ani ca să-ți dublezi banii. O investiție la 12%: 72/12 = 6 ani. E simplu și clar, nu? Să o folosești cu plăcere.

Dar, atenție, regula funcționează și invers: la o inflație de 6%, puterea de cumpărare a banilor ținuți sub saltea se înjumătățește în 12 ani. Asta e adevărata lecție a lui Pacioli. Timpul lucrează pentru tine sau împotriva ta, nu există opțiunea neutră.

Dă un share unui prieten să știe de "regula 72", aproape sigur că îți va mulțumi mai târziu.

Dobânda compusă, "a opta minune a lumii"

Se spune că Einstein a numit-o a opta minune a lumii: cine o înțelege - o primește; cine n-o înțelege - o plătește!
(Sincer? Probabil Einstein n-a zis-o niciodată. Dar ideea rămâne adevărată indiferent cine a spus-o)

Hai s-o vedem cu cifre. Să zicem că investești inițial 10.000€ acum și adaugi 100€ în fiecare lună. La un randament de 13% pe an, cu riscul care vine la pachet, iată cum arată în timp:

📊 Cu 10.000€ + 100€/lună, la 13% / an:

→ 5 ani: 27.500€ (din 16.000€ depuși)
→ 10 ani: 60.800€ (din 22.000€ depuși)
→ 20 ani: 246.000€ (din 34.000€ depuși)

De la 10 la 20 de ani, suma din cont crește de 4 ori, deși ai depus în plus doar 12.000€. Nu suma face diferența, ci timpul. Câștigul de anul trecut lucrează anul ăsta. Asta e dobânda compusă. Se rostogolește și accelerează.

La 20 de ani ai scos din buzunar 34.000€, dar ai în cont 246.000€. Peste 85% din sumă n-ai muncit-o tu. A făcut-o timpul.

Și acum partea pe care o uităm: dacă n-o înțelegi, o plătești. Aceeași forță lucrează invers pe un card de credit sau un consum pe rate, doar că atunci tu rostogolești dobânda, în direcția greșită.

Concluzia mea, după ani în care am construit în fintech: dobânda compusă nu te răsplătește pentru cât de deștept ești, ci pentru cât de devreme începi și cât de mult reziști tentației de a te opri. 

Caută opțiuni de a investi și diversifică. Bursă de valori, Fagura (sau alte platforme similare), titluri de stat, imobiliare etc. Începe cât mai devreme.

Cel mai bun moment să începi a fost acum 10 ani. Al doilea cel mai bun e acum.

PS: În caz că te gândești și la Fagura, avem acum o promoție cu un bonus de +2% din suma investită prin Auto Invest.

Ca antreprenor, cred că unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le poți da altui antreprenor sunt instrumentele care îl ajută să crească.

De asta mă bucur să-ți arăt unul dintre lucrurile faine pe care le-am făcut la Fagura: Marketplace-ul de servicii, un loc unde antreprenorii găsesc reduceri reale la unelte care chiar contează pentru un business. În acest moment, sunt Gratuite. Unica condiție e să ai un cont de utilizator creat.

Câteva dintre ele:

🟣 Planable - 60% reducere
Platforma prin care echipele de marketing își planifică, aprobă și publică tot conținutul social media dintr-un singur loc. Vezi exact cum arată postarea înainte să iasă, dai feedback și aprobare fără fișiere și versiuni. Folosită de peste 7.000 de echipe.

🟣 Radio ZUM - 50% reducere per minut de publicitate

🟣 Business Pages - 15% reducere

🟣 Trendsetter - publicitate outdoor, panouri LED și billboard-uri - 15% reducere

🟣 Omnis - cea mai bună aplicație de asigurări - 10% reducere

Cum beneficiezi? Îți creezi un cont pe Fagura.com și accesezi reducerile direct din Marketplace. Gratuit. Aștept să își creezi un cont.

Sau dacă tu ai o companie faină care se adresează antreprenorilor - te putem lista pe tine, pe Fagura, ca să ajungi la clienți noi. Scrie-mi și hai să creștem împreună 🚀

Și pe voi "vă zakalibesc" toate notificările pe Facebook cu taguri din postările prietenilor, gen @everyone, @all, @prieteni?

Good news: le puteți opri. Aveți instrucțiunea mai jos 👇 Un click și gata, liniște. Îmi mulțumiți după 😉

Propunere pentru Guvern: Diaspora să platească același impozit redus ca cei de acasă la investițiile prin platforme licențiate

Astăzi, un rezident plătește 6% pe dobânzile obținute prin platforme licențiate. Un moldovean din Diaspora plătește 12% - dublu. Nu are logică. Dacă vrem să aducem investiții, nu putem taxa de două ori exact oamenii pe care îi chemăm să investească acasă.

Am verificat draftul politicii bugetar fiscale și rămâne în picioare excepția de 6% impozit la venituri din dobânzi prin platforme licențiate - art. 90¹ alin. (3⁷) . O noutate bună și mulțumim pentru asta. Documentul e anexat. Dar... hai să rezolvăm cu Diaspora.

Propun ca art. 90¹ alin. (3⁷) din Codul fiscal să fie completat astfel încât cota de 6% să se aplice și nerezidenților (conform legii, cetățenii din Diaspora sunt nerezidenți). Aceeași încredere, aceeași cotă.

Și încă un pas firesc: recunoașterea pierderilor din investiții în declarația pe venit, așa cum se face în SUA, Marea Britanie sau Germania - un sistem care recunoaște și pierderea, nu doar câștigul, e un sistem în care oamenii au curajul să investească. De exemplu: dacă un investitor câștigă 100 € pe unele investiții și pierde 500 € pe altele, azi plătește impozit pe cei 100 € câștigați - deși per total a pierdut 400 €.

Costă puțin statul, însă aduce mai mult: capital acasă, o piață mai matură și încredere în regulile jocului. Și construim o Moldovă în care banii moldovenilor lucrează pentru Moldova.

Comentarii la cald despre noua politică bugetar fiscală, anunțată de premierul Vasile Tofan

1. Creștere impozitare cu 50% pentru instituțiile financiare, de la 12% la 18%. Încă nu știm dacă se va aplica doar băncilor, sau și OCN și platformelor de investiții. E dureros? Da! Dar suportabil. Realitatea e că sistemul bancar are profituri uriașe investind în titluri de stat, respectiv acum statul își va lua înapoi "o parte" din acest profit. Noi, la Fagura, indiferent că va fi 12% sau 18%, vom continua. Până la urmă, avioanele decolează mai ușor când bate vântul din față :) (haz de necaz)

2. Creștere impozit pe creștere de capital de la 6% la 12%. Subiectiv, cred că aici e o greșeală a Guvernului. Explic. În primul rând, să vedem documentul de politică bugetar fiscală și care articole din Codul Fiscal se modifică. Însă prioritatea declarată de a stimula investițiile se bate cap în cap cu această modificare. Plus, e o discriminare directă între investițiile companiilor (0% - aici un pas f bun) și a persoanelor fizice (12% - not good)

3. În paralel, azi BNM a anunțat creșterea ratei de bază de la 7% la 7.5%. Ce va însemna asta? Că, în context cu noul impozit pentru instituțiile financiare și ajustarea ratei de bază, vor crește ușor dobânzile pentru creditare în R. Moldova.

Concluzii: per total, e o politică bugetar fiscală bună și de apreciat. Detaliul cu creșterea impozitului pe capital, din punctul meu de vedere, merită revizuit. Recunosc că mă așteptam ca impozitul pentru Diasporă (12%) să fie redus ca pentru rezidenți (6%). Acum "i-au egalat", doar că în creștere. Sunt subiectiv, dar asta e poziția mea.