AMENDAMENT 
la proiectul de hotărâre privind declararea stării de urgență  
în sectoarele energetic și hidrologic  
(nr. 349 din 22.09.2026) 
 
 
În conformitate cu prevederile art. 59 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996, se prezintă următorul amendament. 
 
La articolul 2 din proiectul de hotărâre, sintagma: „, inclusiv prin derogare de la actele normative în vigoare” – se exclude. 
 
ARGUMENTARE 
Nivelul de conformitate constituțională și respectarea riguroasă a limitelor legale în timpul unui regim excepțional determină direct legitimitatea statului în fața cetățenilor săi. Introducerea unei clauze generale care permite Comisiei Naționale de Management al Crizelor sau altor instituții să emită acte operative „inclusiv prin derogare de la actele normative în vigoare” reprezintă o încălcare structurală a ordinii constituționale și o scurtătură administrativă periculoasă. Prezentul amendament urmărește eliminarea acestei sintagme pentru a readuce textul Hotărârii în limitele statului de drept, având la bază următoarele argumente fundamentale: 
1. Încălcarea standardelor internaționale ale Comisiei de la Veneția 
Așa cum a statuat Comisia de la Veneția în Lista criteriilor statului de drept (11-12 martie 2016, CDL-AD(2016)007, § 51), deși securitatea statului poate justifica o separare extraordinară a puterilor în stat, „competențele legate de starea de urgență au fost utilizate în mod abuziv de guvernele autoritare pentru a se menține la putere, pentru a reduce opoziția la tăcere și pentru a restricționa drepturile omului în general”. 
Prin urmare, standardele europene impun în mod imperativ: 
• Limite stricte cu privire la durata, circumstanțele și, mai ales, domeniul de aplicare al competențelor excepționale. 
• Garanția supremă că securitatea statului și siguranța publică pot fi apărate eficient „numai într-o democrație care respectă cu strictețe principiile statului de drept”. 
• Caracterul provizoriu al măsurilor excepționale; conform Opiniei Comisiei de la Veneția nr. 838/2016 (§ 65), regulile introduse pe timp de criză nu pot deveni permanente și nu trebuie să eludeze controlul democratic. 
Permisiunea acordată prin prezenta Hotărâre ca structurile executive să suspende sau să ignore legi organice prin simple „acte operative” încalcă flagrant cerința Comisiei de la Veneția privind stabilirea unor limite clare și previzibile ale domeniului de aplicare al puterii executive. 
2. Sfidarea jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale a Republicii Moldova 
Prin Hotărârea nr. 17 din 23 iunie 2020 (§ 110-111), instanța de jurisdicție constituțională a tranșat definitiv limitele Executivului în perioadele de criză. Curtea a subliniat că autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență fac parte structural din puterea executivă și, prin urmare: 
• Nu pot depăși domeniul de competență al executivului, deoarece singurele competențe pe care le dețin de la Parlament sunt strict administrative și de execuție. 
• Nu au dreptul să adopte, să modifice sau să abroge legi. 
O „derogare de la actele normative în vigoare” aplicată printr-un act operativ (ordin, dispoziție) este, din punct de vedere juridic, o suspendare sau o modificare temporară a unei legi. Acest fapt deturnează direct monopolul legislativ al Parlamentului și plasează actele Comisiei Naționale de Management al Crizelor în zona neconstituționalității administrative evidente. 
Astfel, potrivit jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale a Republicii Moldova, prin Hotărârea nr. 17 din 23 iunie 2020 au fost stabilite următoarele: 
105.  Referitor la rolul Parlamentului în timpul situațiilor de criză, Constituția Republicii Moldova prevede că în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război Parlamentul nu poate fi dizolvat [articolul 85 alin. (4)]. Acest fapt presupune că puterea de a legifera nu poate fi preluată de către o altă autoritate a statului pe timp de criză. Continuitatea mandatului Parlamentului reprezintă o garanție care compensează atribuțiile sporite ale Executivului din această perioadă.