PARADOXURILE MINISTRULUI BOLEA

Cum un ministru formulează inițial poziții foarte categorice, iar după apariția documentelor și a întrebărilor publice poziția devine progresiv mai defensivă și mai delimitată ca întrun final când lucurile capătă o anvergură exponențială- să se distanțeze total.

Cazul FLYONE și apariția Polaris Aviation Group au generat o serie de întrebări nu doar despre deciziile autorităților, ci și despre modul în care ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a comunicat public despre aceste dosare.

Cronologia este cel puțin interesantă.

22 iunie — aceeași ședință, două companii
Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) examinează, în aceeași ședință, dosarele FLYONE și Polaris.

În cazul FLYONE, Consiliul decide refuzul aprobării investițiilor și aplicarea clauzei de schimbare a controlului, fondatorii fiind obligați să-și înstrăineze participațiile în termen de 90 de zile.

În cazul Polaris, este adoptată o decizie favorabilă.
Procesul-verbal nr. 37 poate fi consultat în arhiva Guvernului. Arhiva oficială a proceselor-verbale CEIISS

25 iunie — Ministerul lui Bolea anunță deja decizia privind FLYONE
La doar câteva zile după ședința Consiliului, Ministerul Infrastructurii comunică public că fondatorii FLYONE trebuie să renunțe la participațiile deținute în companie în termen de 90 de zile.

Cu alte cuvinte, măsura este prezentată public ca o decizie fermă, înainte ca toate detaliile procesului-verbal să ajungă în centrul atenției publice. Relatarea NewsMaker despre decizia privind FLYONE

27–30 iunie — apare problema legii abrogate
Odată analizat procesul-verbal nr. 37, apare o problemă juridică.
Documentul face trimitere la art. 6 lit. b) din Legea nr. 174/2021, care, la rândul său, face referire la Legea securității statului nr. 618/1995.
Problema este că Legea nr. 618/1995 fusese abrogată în octombrie 2025 prin Legea nr. 249/2025 privind securitatea națională.

Mai simplu spus: decizia privind FLYONE conținea o trimitere la un act normativ care nu mai era în vigoare. (ZIUA.md)

Ulterior, chiar Ministerul Infrastructurii a recunoscut existența acestei trimiteri. Instituția a susținut însă că noua Lege nr. 249/2025 reglementează același domeniu și că acest lucru nu afectează fundamentarea deciziei. (Unimedia)

Așadar, problema juridică nu a dispărut, ci a devenit parte din explicațiile ulterioare ale autorităților.

1 iulie — „Este pentru prima dată când aud despre Polaris”

Când este întrebat despre Polaris Aviation Group, Vladimir Bolea declară că este pentru prima dată când aude despre companie.
Declarația este cu atât mai interesantă cu cât dosarul Polaris fusese examinat de CEIISS în ședința din 22 iunie, iar Ministerul Infrastructurii este reprezentat în acest Consiliu. (ZIUA.md)
În același timp, Bolea continuă să apere ferm decizia în cazul FLYONE.

2 iulie — „Ei au 90 de zile să se conformeze”
Întrebat despre problema trimiterii la legea abrogată, Bolea admite că urmează să fie făcute modificări legislative, dar susține că acest lucru nu afectează obligația impusă FLYONE.

„Ei au 90 de zile să se conformeze”, spune ministrul.

Totodată, el susține că cerințele impuse celor patru fondatori sunt legale. Declarațiile lui Vladimir Bolea despre FLYONE și legea abrogată

Aici apare unul dintre cele mai interesante momente ale cronologiei:

mai întâi este adoptată și comunicată decizia, iar ulterior se discută despre modificarea cadrului legislativ care trebuia să susțină trimiterea juridică din document.

12 august — Polaris „a trecut toate tipurile de controale”

La mai bine de o lună după ce declarase că nu cunoaște compania, poziția lui Bolea despre Polaris este deja diferită.
Ministrul afirmă că Polaris a trecut „în totalitate toate tipurile de controale înainte de a fi autorizată” și că nu vede probleme în cazul companiei.

19 august — Bolea face un pas înapoi
Câteva zile mai târziu, declarația se schimbă din nou.