Cu capul de asfalt. Partea III.

6. O observație deosebit de importantă: Parlamentul a votat Codul în lectura a doua înainte de aviz.

Potrivit documentului oficial, proiectul a fost adoptat în lectura a doua la 24 august 2026, iar președintele Parlamentului a solicitat ulterior examinarea modificărilor din acea lectură în cadrul avizului.

Comisia regretă că Parlamentul nu a așteptat opinia sa înainte de a introduce modificările suplimentare. Autoritățile au comunicat însă că există încă posibilitatea de a ține cont de recomandări înainte de adoptarea definitivă a Codului.
Această succesiune ridică o întrebare legitimă privind calitatea procesului legislativ: dacă autoritățile solicită expertiza europeană, de ce nu așteaptă concluziile ei înainte de a avansa decisiv cu proiectul?

Solicitarea unui aviz nu este, în sine, o garanție a respectării recomandărilor. Testul real este dacă autoritățile sunt dispuse să revizuiască prevederile problematice.

Trebuie precizat că avizul Comisiei de la Veneția are caracter consultativ: el nu anulează automat proiectul și nu reprezintă, prin el însuși, o hotărâre de neconstituționalitate.

7. Ce recomandă, în esență, Comisia de la Veneția?
În concluzia documentului CDL-AD(2026)028, Comisia formulează o recomandare structurală majoră: reconsiderarea reglementării organizării și funcționării Parlamentului printr-un Cod și stabilirea regulilor interne printr-un regulament parlamentar, cu proceduri clare și garanții de participare a minorității.

Dacă autoritățile consideră că cerințele Constituției impun reglementarea prin lege organică, Comisia solicită ca procesul să fie unul incluziv, cu garanții suficiente împotriva dominației unilaterale a majorității.

Printre recomandările-cheie se numără:
stabilirea unor reguli clare privind modificarea normelor parlamentare, cu majoritate calificată sau, cel puțin, cu votul majorității deputaților aleși;

posibilitatea amânării intrării în vigoare a modificărilor, pentru a evita avantajarea imediată a majorității care le adoptă;

protejarea drepturilor opoziției în procedurile legislative și de control parlamentar;

consolidarea garanțiilor pentru deputații neafiliați;

numirea în instituțiile independente prin majorități calificate și protejarea independenței acestora;

reunirea reglementărilor privind organizarea Parlamentului și statutul deputaților într-un cadru coerent, cu delimitarea clară a drepturilor și garanțiilor procedurale.

8. Ce înseamnă acest aviz pentru democrația din Republica Moldova?

Documentul trebuie citit dincolo de disputa dintre putere și opoziție. O majoritate parlamentară are dreptul să guverneze, să adopte legi și să-și realizeze programul politic. Dar legitimitatea electorală nu îi conferă un drept nelimitat de a stabili reguli care îi avantajează și care reduc capacitatea adversarilor politici de a o controla.

Democrația nu înseamnă doar că majoritatea câștigă alegerile. Înseamnă și că minoritatea își păstrează dreptul de a vorbi, de a propune legi, de a investiga, de a critica și de a deveni, la rândul ei, majoritate.

Avizul Comisiei de la Veneția atrage atenția tocmai asupra acestui echilibru. Riscul identificat nu este doar unul teoretic: dacă majoritatea controlează agenda, comisiile de anchetă, accesul la dezbatere și regulile de numire sau revocare, controlul reciproc dintre instituții poate deveni mult mai slab sau poate să dispară în genere.

Faptul că experții europeni cer revizuirea arhitecturii de reglementare și consolidarea garanțiilor pentru opoziție este un semnal serios, care nu ar trebui redus la o simplă divergență tehnică.

Un Parlament eficient nu este cel în care majoritatea poate face totul fără obstacole, ci cel în care majoritatea poate decide, dar nu poate elimina mecanismele care o țin responsabilă. Tocmai aceste mecanisme sunt esențiale pentru o democrație funcțională.

Sursa - Avizul oficial al Comisiei de la Veneția, CDL-AD(2026)028 — 49 de pagini.